`Ploua...



Ploua...

Ascult sh` privesc spectacolul plin de energie al ploii. Incerc sa inteleg de ce e atat de trist, dar totusi atat de plin de viata..

Stau culcata pe pervarzul rece al ferestrei, visand la tine. Fiecare picatura ce se loveste puternic de geamul  inghetat, imi aduce aminte de iubirea mea, curgand neincetat pe pamantul rece al inimii tale, sh` lovindu`se puternic de multe obstacole, dar totusi, reuseste sa ajunga acolo, unde trebuie sa ajunga..

Sh` toate imaginile pe care le am in minte sunt pline de suferinta, dar sh` de amintiri frumoase, pentru ca au fost destule incat sa`mi incalzeasca inima, sau poate doar gandurile, doar exteriorul, pentru ca inauntru e lafel de frig si rece, cel putin pana atunci..cand iti vei da seama, ca a fost ceva, la care nu trebuia sa renunti !

Dar totusi, sunt om, sh` nu am rabdare suficienta incat sa te astept pe tine, sh` poate va fii prea tarziu, sh` vei regreta, iar eu te voi privii in urma, fara sa iti spun nimic, doar te vei uita in ochii mei, sh` vei stii ce s`a intamplat, iti vor spune ei ce simt, ce vreau, adica sa uit..va fii prea tarziu, iti spun! Prea tarziu...

Sh` pana la urma, ca dupa orice ploaie, apare sh` soarele, sh` incalzeste pamantul ud si rece, lasat in urma ploii, iar soarele va aparea curand sh` in viata mea, iar razele lui calde sh` protectoare, ma vor incalzii, sh` in sfarsit voi simti ce am dat si eu la randul meu altuia, sh` nu a stiut sa  pastreze, sa aprecieze,  sa aiba grija de ea, nu i`a pasat..Iubirea !