Trist e locul în care stau acum,
e trist şi pustiu, fără amintiri
Căci gândul meu a plecat,
A zburat uşor pe o adiere lină..
S-a gândit prea mult la asta
Iar acum regretă.
Căci doar tu o puteai ajuta.
fiind departe, nimeni nu mai poate.
Şi-a şters zâmbetul încet
Pierzându-l în mare,
Marea de lacrimi adunate
În sufletul ei..
A continuat să spere
că te va vedea
Şi aşteaptă momentul
în care va putea
să îţi spună
ce mult insemni pentru ea..
Imi place titlul acela din puncte de suspensie...
RăspundețiȘtergere